Marele, bunul, cuceritorul de inimi... Dudu în Italia!

Dudu a fugit de-acasă!!!!

Doctorii au zis că e din cauza lipsei de atenție, eu la muncă toată ziua, Denisa la fel... VAAAIII ce ne facem?

Dudu in Italy

A trebuit să îl urmărim pe Dudu mai bine de două saptămâni prin toată Italia... zău așa: Milano, Florența, Roma, Veneția...

Acum toți suntem fericiți acasă, familia-i reunită, bine, veselă, dar Dudu... Dudu mai fuge el din când în când, în secret dar noi ne dăm seama... că știm noi ce-i poate pielea!

Boogie Woogie

- Bughi ce?
- Uuuughi măh.... uuuughi!

http://en.wikipedia.org/wiki/Boogie_woogie

Deci ne-am început concediu de vară mergând la un campionat mondial de dans. Nu știam la ce să ne așteptăm, dar voiam să văd cum e. Și în ziua în care am fost noi era finala la două chestii: standard (vals, quick step...) și bughi ughi.

Ce e bughi ughi? Păi e un rock-n-roll aerodinamic... sau rock-n-roll 3D... sau dai din picioare de nu ți se mai văd (și nu glumesc) și pe deasupra o mai și arunci pe parteneră de colo-colo, și dacă și ești profesionist... o prinzi după.

Ce mai tura bura, a fost fain (partea de țopăială). Partea de standard... nu știu... la un moment dat mi se păreau toți la fel. Adică noroc că aveau tipele fuste de culori diferite că altfel habar n-aveam că sunt alții și nu tot aceeași pereche clonată de 6 ori să le iasă ălora numărul de finaliști.



După cum ziceam, eram un pic sceptici. Mai ales că nu ne-a placut Sttutgard deloc... urât oraș pentru un oraș nemțesc, zău.


Delectați-vă! Și concurs: "de câte ori dă tipul din picioare în timpul primului dans?"

Zürich Fäscht!

A fost sărbătoarea Zürich-ului... IHA!

Adică o sărbătoare ce se ține doar o dată la 3 sau 4 ani! și la care participă peste 2 milioane de oameni și la care sunt cele mai grandioase focuri de artificii pe care le vede Zürich-ul... și noi :-)

Dar mai întâi a fost zi. Şi în timpul zilei: Carnavaleeeeelelelelee!

Şi da, am ameţit, dar nu să mi se facă rău. Şi da, este de fapt un experiment de cum se comportă oamenii în medii cu forţe centrifuge mari, făcut pe nebuni care dau şi bani să participe.

Și apoi a fost seară. Şi seara: Artificiiiii!


Ce ne-am mai distrat :-) A fost chiar fain.

Și închei cu o poză cu Zürich într-o după-amiază de festival, care îmi place tare, tare.

Junii din Zuerich

Acum o lună (pe 18 aprilie) a fost în Zuerich festivalul ce sărbătorește sfârșitul iernii. Un fel de Juni de la noi (cel puțin de prin Brașov, nu știu dacă în alte orașe se ține).

Ce se întâmplă este că fiecare breaslă din cantonul Zuerich vine îmbrăcată într-un anume costum, cu simbolurile proprii și defilează pe străzile principale din Zuerich. Parada dureză destul de mult și se încheie cu arderea unui om imens de zăpadă, care stă în vârful unei claie mari de fân. Și gata, iarna trece :-)

Și fericirea copiilor, toți aduc câte ceva cu ei, fie și doar bomboane și le împart spectatorilor. Un pahar de vin din producție proprie :-), un biscuit, o bomboană, o pâine coaptă chiar în timpul defilării... etc. Frumos, frumos!

Zuerich Zoo

La Zoo! (... cu Dorin) :-)

Zoo, Zuerich - CH

Ghețurile permanente din Titlis, Elvetia

O altă minune Elvețiană, și e cam oficial: Îmi place Elveția! Chiar mult. :-)

În Engelberg, care e undeva în centrul Elveției, pe la vreo 3000 de metrii este gheață permanentă. Încă mai este, deși ghețarul s-a retras mai mult de jumătate din cât era in 1970. Este o minune.

Chiar mă gândeam că nu prea am văzut eu minuni facute de mâna omului, dar am văzut minuni naturale pe cale de dispariție de mâna omului. Dar asta pentru alte cugetări, acum să vă povestesc despre ghețar.

Ghețarul din Titlis are 30m grosime și curge la vale cu 15m pe an. Practic este un ghețar ce se formează și curge la vale non-stop. Din 10m de zăpadă căzută în vârful muntelui, se formează cam un metru de ghețar.

Elvețienii au săpat în gheață o peșteră ca să îl poți vizita pe dinăuntru. Este uimitor să vezi gheața de dinăuntru. Aspecte interesante despre culoarea gheții:

• gheața este de un albastru curat doar dacă gheața este pură si compactă.
  
• este albă dacă a prins multe bule de aer în interior
  
• este galbenă! sau are straturi galbene dacă face parte din stratul de zapadă din anii în care vântul a fost suficient de puternic să aducă nisip din Sahara!!!
  

Eh și iată că am ajuns și la peste 3mii de metrii! Drumul a fost cam așa:

• tren din Zuerich până în Luzern. (~500m alt.)
  
• tren din Luzern până în Engelberg, un tren incredibil care urcă o pantă de ~40°. (~1000m alt.)
  
• în Engelberg suntem practic la baza muntelui, și urcăm cu gondola până la 1800m și apoi cu cabina până la 3040m. Deci practic urci deodată 2000m diferență de nivel, și vreau să zic că deja se simte, chiar când am ajuns am urcat niște scări și... după câteva trepte mă simțeam super obosit și aproape m-a luat cu amețeli așa că am făcut un popas :-)
  

Poze și film:

Titlis Glacier, Engelberg - CH

Vizită la cascadele Rinului

...care sunt cele mai mari cascade din Europa și care sunt aci în Elveția la o aruncătură de băț de Zurich. Este... impresionant!

Mi-a plăcut foarte mult. Adică ne-a plăcut tuturor celor implicați foarte mult :-) Ce să mai zic, decât că pozele și filmul de mai jos reflectă în mică parte cât de imensă e cascada și cât debit de apă are. Te face să te simți mic, mic.

Poze și film:

Rhine Falls, Schaffhausen CH

Acvariul din Monetery

După ziua recunoştinţei am fost să vedem peştii din Monterey. A fost interesant, şi cred că cel mai mult mi-au plăcut meduzele şi ciudăţenia de "peştele soarelui", care e ăla mare, mare şi urât din filmul de mai jos.

De făcut poze a fost complicat că nu am avut voie să folosesc flash, dar au iesit câteva chiar dragute :-)

Monterey Aquarium

În caz că vă întrebaţi ce sunt peştii ăia mari care trec prin faţa camerei la un moment dat în filmuleţ: sunt toni şi poate o să vedeţi şi câţiva rechini albi. Oricum cel mai mare e peştele soarelui, care are cam 440kg şi mănâncă numai meduze.

Santa Cruz

Sfârşitul de săptămână trecut am fost la Santa Cruz. Nu că ai mai putea face plajă :-), ci să vedem cum e pe acolo. Şi e o plajă drăguţă, plină de câini, şi respectiv stăpânii lor, mulţi surferi, şi Dovle a reuşit să ţină maşina pe carosabil... deşi nu am fost foarte siguri, mai ales în timp ce filmam:

Şi poze: Santa Cruz

Am specificat deja că am mâncat mâncare braziliană, bună, bună?

Dimineaţa de Yosemite

Când EU m-am trezit primul. EU!

Am râs de era să cad de pe scaun cand m-am văzut... aşa sunt eu de obicei? :) Nu-mi răspundeţi!


Groaznic să te trezeşti la 9AM!!!

Yosemite episodul 1

Sus la munte sus... Cascada Nevada.



La cererea publicului! :-)

Capodopera este totuşi puţin mai sus, în Dimineaţa de Yosemite, care se întâmplă a doua zi după cascada Nevada din filmul ăsta.

Raul, Denisa şi Dovle.

Eu şoferu: Preziua Independenţei

L-am plimbat pe Mike (onoratul nostru oaspete care se asigură de dublarea în franceză a filmuleţelor) prin San Francisco. Şi trecurăm podu şi-ntr-un sens:


Şi surprinzător, şi-ncelalat:


Şi apoi pe lângă ocean, prin ceaţă ce abia atinge pământul, pe "Drumul Cerului" (skyline) ne întoarcem noi acasă:


Raul, Denisa şi Mike

Distracţie la Şase Steaguri

Am fost la Six Flags, care e un parc de distracţii cu tot felul de animale marine. Deşi noi am fost acolo nu pentru animale, ci pentru roller coasters.

Denisa momeşte delfinuţu:


Şi restul de poze:

Six Flags

Raul, Denisa şi Petru

Încercare eşuată de a vizita lacul Tahoe

La noi în Mountain View prin februarie era cald în gen de vară-cald, şi după 4 ore de condus s-a făcut iarnă, d-adevăratelea. Oricum nu prea se vede nimic, dar... se aude!



Drumul înapoi la vară:


În rolurile principale: Raul, Denisa, Dovle şi Petru.